NATO analizează o schimbare majoră de strategie în fața operațiunilor hibride tot mai intense atribuite Rusiei, iar printre opțiunile discutate se află și posibilitatea unei lovituri preventive. Escaladarea incidentelor din Europa obligă Alianța să reconsidere limitele reacției defensive tradiționale.
Presiunea incidentelor hibride împinge NATO către o abordare ofensivă
Admiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat pentru Financial Times că Alianța reevaluează modul în care răspunde amenințărilor ruse, în contextul creșterii operațiunilor hibride. Printre acestea se numără tăierea cablurilor submarine din Marea Baltică, atacurile cibernetice la scară largă și incursiunile cu drone în apropierea frontierelor statelor membre.
„În zona cibernetică, reacționăm de obicei după producerea incidentelor. Luăm în calcul să devenim proactivi”, a afirmat Dragone.
Acesta a explicat că răspunsurile ofensive în spațiul digital ar fi cele mai ușor de aplicat, însă riposta fizică la sabotaje sau drone este mult mai complicată.
Conceptul de „lovitură preventivă”, analizat drept posibilă acțiune defensivă
Dragone a indicat că, în anumite situații, o lovitură preventivă ar putea fi încadrată drept acțiune defensivă.
„Este o abordare aflată la distanță de modul nostru obișnuit de a gândi și opera. Întrebările sunt legate de cadrul legal, jurisdicție și cine ar trebui să execute o astfel de acțiune.”
Diplomați din Europa de Est presează de luni de zile Alianța să renunțe la reacțiile tardive, avertizând că pasivitatea nu face decât să încurajeze Moscova. „Dacă rămânem doar reactivi, Rusia va continua să ne lovească”, a spus un diplomat baltic pentru FT. „Războiul hibrid este asimetric: îi costă puțin, pe noi ne costă mult.”
Operațiunea Baltic Sentry, unul dintre puținele succese vizibile
NATO subliniază că anumite măsuri recente funcționează. Operațiunea Baltic Sentry, lansată pentru protejarea infrastructurii submarine critice, a oprit incidentele similare celor din 2023 și 2024, când nave asociate flotei „din umbră” a Rusiei au fost implicate în tăieri de cabluri.
„De la începutul Baltic Sentry nu a mai existat nicio problemă. Asta arată că descurajarea funcționează”, a spus Dragone.
Macron reintroduce serviciul militar voluntar, iar Suedia analizează rachete cu rază lungă
Tensiunile cresc și în marile capitale europene. Președintele Emmanuel Macron a anunțat restabilirea serviciului militar voluntar, la aproape trei decenii după eliminarea conscripției, în contextul intensificării amenințării ruse.
Decizia a venit după avertismentul șefului Statului Major francez, generalul Fabien Mandon, care a spus că Franța trebuie să fie pregătită „să-și piardă copiii”, susținând că Rusia se pregătește pentru o confruntare cu Europa până în 2030.
În paralel, Suedia ia în calcul achiziția unor rachete de croazieră și balistice cu rază lungă, care ar putea lovi ținte aflate la 2.000 de kilometri distanță. Potrivit Statului Major suedez, aceste arme ar fi utilizate doar în situația unui atac al Rusiei asupra NATO și în cazul activării articolului 5 privind apărarea colectivă.
