România se detașează în UE prin creșterea accelerată a costurilor suportate de populație, în timp ce majoritatea statelor europene au înregistrat evoluții moderate ale tarifelor la electricitate în ultimele luni.
O analiză recentă a Asociației Energia Inteligentă arată că țara noastră a ajuns în iulie 2025 pe primul loc în Uniunea Europeană la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare — o situație considerată alarmantă pentru consumatori și pentru economia națională.
Creștere record a prețului energiei electrice între iunie și iulie 2025
Potrivit raportului, România nu doar că ocupă primul loc la costul energiei raportat la venituri, ci înregistrează și cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din Europa în intervalul iunie–iulie 2025. Avansul este mai mult decât dublu față de următoarea țară din clasament.
La nivelul prețului neraportat la puterea de cumpărare, România se situează pe locul 10 în UE, ceea ce evidențiază diferența majoră dintre nivelul veniturilor românilor și costurile reale din facturi.
România are cel mai scump kilowatt raportat la venituri – de patru ori peste Ungaria
Asociația Energia Inteligentă subliniază că România este puțin dependentă energetic, având gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară și surse regenerabile. Cu toate acestea, costurile pentru consumatori sunt disproporționat de mari.
În iulie 2025, România a înregistrat cel mai ridicat preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa, nivel care este de patru ori mai mare decât prețul cel mai scăzut raportat la acest indicator — înregistrat în Ungaria.
Cauzele principale ale scumpirilor
- Dinamica pieței energetice europene
Evoluțiile cotațiilor din piața comună europeană, influențate de oferta limitată și de prețul combustibililor fosili, împing în sus tarifele din România. - Taxe și tarife foarte ridicate
Aproape jumătate din factura finală este formată din taxe și tarife de transport/distribuție, procente mult mai mari decât în multe țări din UE. - Infrastructură depășită și pierderi tehnologice
Rețelele vechi, pierderile mari și costurile mari de mentenanță sunt transferate direct în factura consumatorului. - Volatilitate și speculații pe piața liberalizată
Liberalizarea fără mecanisme eficiente de control și fără consumatori pregătiți a permis fluctuații mari de preț. - Costurile tranziției energetice
Investițiile masive în regenerabile, stocare și modernizarea rețelelor sunt necesare, dar aduc costuri inițiale ridicate, recuperate prin tarife crescute.
Riscuri majore: pierderea competitivității economice și creșterea sărăciei energetice
Asociația avertizează că menținerea unor prețuri atât de mari pune presiune pe economie și pe populație. Costurile ridicate afectează direct industriile, agricultura și serviciile, contribuind la scumpirea produselor și reducerea puterii de cumpărare.
De asemenea, România riscă să devină mai puțin atractivă pentru investitorii străini, în timp ce tot mai multe gospodării — în special din mediul rural — pot ajunge în situație de sărăcie energetică.
Pe termen lung, prețurile mari pot genera inflație, pot accelera migrația forței de muncă și pot încetini dezvoltarea economică.
