România își redefinește poziția în negocierile europene pentru viitorul buget al Uniunii Europene, iar autoritățile cer ca viitorul Cadru Financiar Multianual (2028–2034) să fie construit pe nevoile reale ale economiei și pe consultări autentice cu actorii locali. Mesajul vine din partea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care avertizează că țara nu își mai poate permite erorile de planificare comise în cazul PNRR.
România cere schimbarea procesului de construire a CFM 2028–2034
Nazare a subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2028–2034 trebuie fundamentat pe baza unor consultări reale cu mediul privat, universitățile, think-tank-urile, fintech-urile și administrațiile locale.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
La eveniment a participat și Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, aflat la București pentru discuții privind viitorul Politicii de Coeziune.
„Să nu pățim ca la PNRR”
Alexandru Nazare a insistat că planificarea bugetului UE trebuie să înceapă „de jos în sus”, nu prin decizii tehnocrate luate fără legătură cu realitățile din economie.
„Trebuie să preluăm ideile de la firul ierbii, să construim un cadru multianual din care să tragem banii, să nu pățim ca la PNRR, unde ne-am bucurat de un volum mare, de 28 de miliarde și am ajuns să avem 21 de miliarde”, a declarat ministrul Finanțelor.
El a explicat că succesul unui program european depinde în proporție de două treimi de arhitectura sa, nu doar de sumele alocate.
Noua direcție a UE
Potrivit ministrului, logica viitorului buget al UE va urma modelul PNRR, orientându-se spre reforme, inovație și digitalizare.
„Europa acum se duce dinspre convergență către reziliență. Nu mai este doar despre autostrăzi, poduri sau școli. Vorbim de ecosisteme de inovare, inteligență artificială, reziliență energetică”, a spus Nazare.
El a subliniat că România a progresat semnificativ în absorbția fondurilor: dacă acum 15 ani țara atrăgea sume foarte mici, astăzi discuțiile privind finanțarea se ridică la nivelul miliardelor de euro.
România își pregătește strategia pentru negocierile europene
Nazare a declarat că România trebuie să își construiască o strategie solidă pentru negocierile de la Bruxelles privind CFM 2028–2034.
„Nu poți să ai o negociere de succes dacă nu ai o construcție de succes”, a afirmat ministrul, accentuând că România are „leverage” și poate juca un rol esențial în consiliile de linie ale UE.
10 miliarde de euro estimate în bugetul din 2026
Oficialul a anunțat că România intenționează să introducă în bugetul pentru 2026 un pachet de 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune, sumă care ar urma să sprijine creșterea economică.
„Este extrem de important să absorbim acești bani și sunt optimist că, până în august anul viitor, atât din PNRR, cât și din coeziune, vom reuși să atragem cât mai mulți dintre acești bani”, a spus Nazare.
