Discuțiile despre un posibil acord pentru încetarea războiului din Ucraina au explodat în spațiul politic internațional după ce un proiect de plan negociat între Washington și Moscova a fost dezvăluit în presă, stârnind reacții imediate la Kiev și în capitalele europene. Uniunea Europeană a transmis ferm că nu acceptă să fie exclusă din proces, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că a primit documentul și este pregătit să lucreze pe marginea lui.
„Niciun plan nu funcționează fără Ucraina și Europa”
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat Washingtonul că negocierile bilaterale cu Rusia nu pot dicta singure viitorul Ucrainei. Mesajul a venit chiar în ziua în care statele membre discutau în Consiliul Afaceri Externe noi sancțiuni împotriva Moscovei, în special măsuri pentru a bloca flota paralelă cu ajutorul căreia Kremlinul ocolește embargourile.
„Pentru ca un plan să funcționeze, trebuie susținut de Ucraina și de Europa”, a spus Kallas, subliniind că discuțiile UE se concentrează pe înăsprirea sancțiunilor și protejarea infrastructurii critice, invocând sabotajele recente asupra căilor ferate poloneze.
Reacția ei a fost însă contrazisă la scurt timp: Zelenski a anunțat că a primit documentul de la ambasadorul SUA la Kiev și este dispus să colaboreze cu Washingtonul, dar și cu partenerii europeni, pentru a-l modifica.
Concesii teritoriale majore și retragerea din NATO în schimbul încetării agresiunii
Proiectul de 28 de puncte, discutat între emisarul american Steve Witkoff și consilierul rus Kirill Dmitriev, propune un set de măsuri care favorizează semnificativ Moscova:
- Recunoașterea de facto a regiunilor Donețk și Lugansk ca teritorii rusești
- Păstrarea Crimeei sub controlul Moscovei
- Retragerea Rusiei din Herson și Zaporojie, dar împărțirea regiunilor de-a lungul actualei linii a frontului
- Transformarea părții ucrainene din Donețk într-o zonă tampon demilitarizată sub control rus
- Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, inclusă în Constituție
- Înghețarea oricărei desfășurări de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean
Documentul menționează și limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari, eliminarea accesului la armament cu rază lungă de acțiune și posibila reducere a ajutorului militar american.
De asemenea, Kievul ar trebui să recunoască limba rusă ca limbă oficială și să acorde un statut formal Bisericii Ortodoxe Ruse.
Reacția Kievului: Disponibilitate la dialog, dar fără acceptarea capitulării
După întrevederea cu secretarul american al armatei, Daniel Driscoll, Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de „o pace demnă, care să respecte independența, suveranitatea și demnitatea poporului ucrainean”. Președintele ucrainean a anunțat că urmează discuții directe cu Donald Trump în zilele următoare.
Anterior, Zelenski respinsese categoric cereri similare venite din partea lui Vladimir Putin. Surse diplomatice spun că Ucraina va solicita modificări majore în proiectul transmis de Washington.
Planul conține și elemente controversate: Amnistie completă și un consiliu condus de Trump
O prevedere sensibilă din proiect este eliminarea ideii unui audit al ajutorului financiar acordat Ucrainei, înlocuită cu o amnistie totală pentru toate părțile implicate în conflict. Decizia vine pe fondul scandalului de corupție izbucnit la Kiev.
Planul include și:
- semnarea unui pact de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa
- eligibilitatea Ucrainei pentru aderarea la UE
- organizarea de alegeri în 100 de zile
- un fond de reconstrucție de 100 miliarde de dolari, proveniți din activele rusești înghețate
- repornirea centralei nucleare Zaporojie sub supravegherea AIEA, energia fiind împărțită 50%-50% între Ucraina și Rusia
- supravegherea implementării de către un „consiliu pentru pace” prezidat de Donald Trump
Disensiuni puternice în Europa: între sprijin total pentru Kiev și critici dure
Reacțiile europene au fost ferme:
- Francezul Jean-Noël Barrot a avertizat că pacea „nu poate fi o capitulare”.
- Polonezul Radosław Sikorski a subliniat că nu victima trebuie să fie limitată, ci agresorul.
- Ministrul italian Antonio Tajani a insistat că Europa trebuie să fie parte a negocierilor.
- Ungaria, prin Péter Szijjártó, a ieșit din nou din rând, denunțând finanțarea „mafiei ucrainene a războiului”.
În paralel, UE discută în continuare despre utilizarea celor 135 miliarde de euro provenite din activele rusești înghețate, dosar blocat de luni întregi.
