Un nou conflict izbucnește la Bruxelles, unde acordul de liber-schimb UE–Mercosur reaprinde rivalități vechi și deschide altele noi. În timp ce acordul comercial este prezentat drept strategic pentru poziția globală a Uniunii, în culisele Parlamentului European se duce o bătălie aprinsă privind legalitatea procedurii de aprobare. Disputa scoate la iveală fracturi adânci între eurodeputați și administrația instituției.
Eurodeputații acuză ingerințe politice și blocaje administrative
Decizia serviciilor Parlamentului European de a nu transmite acordul UE–Mercosur către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a provocat reacții puternice. Potrivit administrației, nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru o astfel de sesizare.
Însă membrii grupului parlamentar informal dedicat Mercosur resping argumentele, acuzând o „intervenție politică în administrație menită să faciliteze adoptarea acordului”.
Printre semnatarii criticilor se numără Krzysztof Hetman și Céline Imart (PPE), Chloé Ride și Jean-Marc Germain (S&D), Benoît Cassart și Ciaran Mullooly (Renew), Majdouline Sbai și Saskia Bricmont (Verzi), Manon Aubry și Lynn Boylan (Stânga).
Dispută asupra procedurii: Ce permite dreptul UE?
Eurodeputații contestă ideea că Parlamentul nu ar putea cere un aviz juridic din partea CJUE fără ca anterior Consiliul să transmită solicitarea de aprobare. Aceștia invocă articolul 218 din Tratatul privind Funcționarea UE, în care „nu există nicio referire la o dependență instituțională pentru cererea unui aviz”.
În plus, articolul 117 din Regulamentul de procedură precizează că o comisie competentă sau o zecime dintre eurodeputați pot propune trimiterea unui acord internațional la CJUE. Semnatarii subliniază că o cerere susținută de 145 de parlamentari nu poate fi blocată de funcționari.
„Prerogativele Parlamentului conferite de tratate nu pot fi restrânse prin interpretări ale normelor interne”, avertizează aceștia.
Precedentul Convenției de la Istanbul, un argument cheie
Eurodeputații invocă și precedentul din 4 aprilie 2009, când Parlamentul European a solicitat un aviz al CJUE privind compatibilitatea aderării UE la Convenția de la Istanbul — înainte ca documentele să fie transmise de Consiliu.
Pentru inițiatorii demersului, acest episod demonstrează că nu există o bază juridică solidă pentru a respinge solicitarea privind Mercosur.
Un acord comercial care divide instituția europeană
Acordul UE–Mercosur, deja marcat de controverse privind impactul economic, social și climatic, produce acum fracturi și în interiorul Parlamentului European. Disputa nu mai privește doar conținutul acordului, ci și echilibrul de putere dintre factorul politic și administrația internă.
În timp ce susținătorii sesizării CJUE cer rigoare juridică și transparență, ceilalți avertizează că extinderea procedurii ar putea întârzia un acord esențial pentru strategia globală a Uniunii.
Cert este că, odată cu acest nou conflict, Mercosur devine nu doar o miză comercială, ci și un test pentru modul în care Parlamentul European își exercită prerogativele instituționale.
