Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă a gestionării migrației, odată cu publicarea primului raport anual privind Pactul pentru Migrație și Azil. Comisia Europeană a anunțat astăzi că Italia, Spania, Grecia și Cipru vor putea activa mecanismul de solidaritate între statele membre, menit să sprijine țările aflate sub o presiune migratorie disproporționată.
Deși documentul era așteptat de mai multe luni, procesul s-a dovedit complex și plin de divergențe între capitalele europene. Raportul marchează prima aplicare concretă a principiilor de solidaritate și responsabilitate asumate prin noul Pact privind Migrația și Azilul.
Patru țări în prim-planul crizei migratorii
Potrivit Comisiei, Italia, Spania, Grecia și Cipru au înregistrat cel mai mare număr de sosiri ilegale în ultimul an, ceea ce le oferă dreptul de a solicita sprijin de la celelalte 23 de state membre. Alte 12 țări, printre care Germania, Franța, Polonia și Finlanda, sunt considerate „la risc” din cauza presiunii asupra sistemelor de primire sau a potențialului de instrumentalizare politică a migrației.
Acestea vor avea acces prioritar la „Migration Support Toolbox”, un set de instrumente care include sprijin financiar, operațional și tehnic din partea agențiilor UE.
Cum funcționează mecanismul de solidaritate al UE
Comisia propune un model de contribuție flexibil, bazat pe PIB-ul și populația fiecărui stat membru. Țările pot alege între:
- Relocarea migranților,
- Contribuții financiare,
- Sprijin acordat țărilor terțe pentru gestionarea fluxurilor migratorii.
Deocamdată, propunerea Comisiei nu este publică. Aceasta va fi făcută disponibilă doar după ce va fi aprobată de Consiliul Uniunii Europene, unde statele membre urmează să negocieze intens asupra nivelului de contribuție și a condițiilor de participare.
Excepții și reevaluări
Deși raportul arată o scădere cu 35% a intrărilor neregulamentare în UE față de anul trecut, Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a recunoscut că „toate statele membre sunt sub presiune, în forme diferite”.
Opt dintre cele 12 state „la risc” vor fi obligate să contribuie simbolic, în așteptarea unei reevaluări rapide, însă Bulgaria, Estonia, Croația și Polonia ar putea beneficia de excepții parțiale sau totale, alături de Austria și Cehia, care invocă presiuni migratorii acumulate în ultimii cinci ani.
În acest context, doar șapte țări – Malta, Suedia, Ungaria, Portugalia, România, Slovenia și Luxemburg – rămân integral responsabile pentru contribuțiile la fondul de solidaritate.
Echilibrul fragil dintre solidaritate și responsabilitate
Comisia Europeană a subliniat că statele care contribuie la mecanism nu vor fi obligate să sprijine țări aflate sub presiune dacă acestea prezintă deficiențe sistemice în aplicarea regulilor privind azilul. Cu alte cuvinte, dacă Italia, Spania, Grecia sau Cipru vor continua să permită trecerea migranților către nordul Europei, mecanismul riscă să se prăbușească.
Comisarul Brunner a admis dificultatea implementării noului sistem:
„Nu este perfect, dar este ceea ce avem și este esențial să îl punem în aplicare.”
Următorul pas: negocierile din Consiliul Uniunii Europene
Responsabilitatea trece acum în mâinile Consiliului UE, care trebuie să definească dimensiunea mecanismului de solidaritate și modul concret de contribuție al fiecărui stat membru.
Negocierile se anunță dificile, într-un context în care fiecare guvern european caută să își protejeze propriile interese, iar presiunea politică pe tema migrației continuă să crească în întreaga Uniune.
