Uniunea Europeană primește o decizie favorabilă în disputa privind Directiva salariului minim: Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins marți apelul formulat de Danemarca, sprijinită de Suedia, stabilind că reglementarea nu încalcă dreptul de asociere și nici principiile care stau la baza sistemelor naționale de negociere colectivă.
Hotărârea menține valabilă majoritatea prevederilor Directivei adoptate în 2022, confirmând dreptul UE de a acționa pentru asigurarea salariilor decente în toate statele membre.
CJUE: Directiva nu reprezintă o ingerință în dreptul de asociere
Curtea a explicat că Directiva privind salariile minime adecvate „nu constituie o ingerință directă” în sistemele naționale de stabilire a salariilor și a fost adoptată pe un temei juridic corect. Scopul său este de a garanta că toate statele membre asigură venituri care reflectă costul vieții și productivitatea muncii.
„Excluderea competenței Uniunii prevăzută în tratate nu se extinde la nicio măsură care afectează indirect cuantumul remunerației”, a subliniat CJUE. Prin urmare, Directiva rămâne în vigoare, cu excepția a două articole tehnice privind criteriile de actualizare și indexare a salariilor minime legale.
Reacția sindicatelor europene: „UE trebuie să asigure salarii echitabile”
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a salutat decizia Curții, subliniind că aceasta „păstrează esența Directivei și dreptul lucrătorilor la o remunerație corectă”.
„Hotărârea confirmă faptul că UE poate și trebuie să acționeze pentru a garanta salarii echitabile. Pragurile de 50% și 60% din salariul mediu brut rămân intacte”, a declarat Esther Lynch, secretarul general al CES.
Totodată, sindicatele cer Comisiei Europene reguli mai stricte pentru implementare, astfel încât „remunerarea echitabilă să devină o realitate în întreaga Uniune”.
România, presată să aplice Directiva și să majoreze salariul minim
Guvernul s-a angajat deja să respecte Directiva și a inițiat o lege prin care salariul minim brut a crescut la 4.100 lei începând cu 1 ianuarie 2025, adică aproximativ 2.450 lei net.
Cu toate acestea, decizia CJUE pune presiune pe guvernul de la București, deoarece partidele din coaliția de guvernare rămân divizate pe această chestiune. O parte dintre lideri invocă riscuri bugetare și propun înghețarea veniturilor în 2026, în timp ce PSD dorește o nouă creștere, la 4.325 lei brut.
„Trebuie să ascultăm și patronatele, și sindicatele. Aceste decizii nu pot fi luate de câțiva oameni”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.
De cealaltă parte, președintele Nicuşor Dan avertizează că o creștere bruscă ar putea afecta competitivitatea:
„Mărirea salariului minim poate scoate din piața competitivă o mulțime de firme și poate genera șomaj. E nevoie de echilibru între economie și salarii”, a spus șeful statului.
Peste 825.000 de români depind de salariul minim
Potrivit Institutului Național de Statistică, peste 825.000 de angajați din România sunt plătiți cu salariul minim pe economie. O majorare a acestuia ar avea un impact social semnificativ, dar și implicații economice majore pentru întreprinderile mici și mijlocii.
