În Ungaria, achizițiile publice sunt adesea acordate companiilor afiliate politic, în timp ce firmele străine sunt excluse.
Europa se confruntă cu un nou semnal de alarmă privind statul de drept. Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a declarat că răspândirea corupției și controlul politic asupra justițiilor naționale „subminează fundamentele democratice” ale Uniunii.
În cadrul unui simpozion desfășurat ieri la Bruxelles, Lenaerts a lansat critici voalate la adresa premierului ungar Viktor Orbán, acuzat că a transformat Ungaria într-un stat dominat de interesele unei elite apropiate puterii.
Fondurile europene, transformate în instrumente de îmbogățire politică
Într-un discurs mai direct decât de obicei, relatează EURACTIV, Lenaerts a avertizat că banii europeni trebuie utilizați „astfel încât să nu servească la îmbogățirea unei oligarhii care îl înconjoară pe un conducător sau pe un partid aflat la putere”. Fără a rosti nume, referirea la Budapesta a fost evidentă: în Ungaria, achizițiile publice sunt adesea acordate companiilor afiliate politic, în timp ce firmele străine sunt excluse.
Comisia Europeană a suspectat, încă din 2021, existența unei „fraude sistemice” în procedurile de achiziții publice legate de fondurile de redresare post-pandemie. Această lipsă de transparență a contribuit la blocarea miliardelor de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor privind corupția și statul de drept.
Lenaerts cere aderarea obligatorie la Parchetul European
Judecătorul belgian a pledat ca participarea la Parchetul European (EPPO) să devină obligatorie pentru toate statele membre care primesc fonduri UE. Acesta a atras atenția că, în unele țări, anchetele Oficiului European Antifraudă (OLAF) „ajung direct la coșul de gunoi”, din cauza lipsei de acțiune din partea procurorilor naționali.
Ungaria refuză să adere la EPPO, deși nu are o clauză formală de neparticipare. În consecință, anchetele OLAF depind de procurorii din Budapesta, acuzați că nu investighează cazurile care implică apropiați ai guvernului.
Orbán, între presiunea internă și criticile europene
Premierul Viktor Orbán se află într-o perioadă dificilă. Alegerile parlamentare din primăvara viitoare se anunță complicate, în contextul în care partidul său, Fidesz, pierde teren în fața noii formațiuni TISZA, condusă de Péter Magyar, un fost membru Fidesz devenit cel mai vizibil critic al lui Orbán.
În paralel, Budapesta continuă confruntările cu Bruxellesul pe tema legislației controversate care interzice conținutul LGBTQI în școli și mass-media. În iunie, avocatul general al CJUE a decis că această lege încalcă dreptul european, iar o hotărâre finală este așteptată în următoarele luni.
Apropierea de Washington, o strategie de contrabalansare
În plină dispută cu Uniunea Europeană, Viktor Orbán a efectuat o vizită la Washington, unde s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Potrivit declarațiilor liderului maghiar, Trump ar fi convenit asupra unui „scut financiar” menit să protejeze economia Ungariei în cazul unor sancțiuni suplimentare impuse de Bruxelles. De asemenea, Trump ar fi oferit Budapestei o excepție de la sancțiunile americane privind petrolul rusesc.
Un avertisment pentru întreaga Uniune
Discursul lui Koen Lenaerts marchează o schimbare de ton la nivelul instituțiilor europene, care devin din ce în ce mai directe în criticarea statelor membre ce încalcă principiile democratice. „Uniunea Europeană nu poate fi un proiect comun dacă unii o folosesc pentru a-și construi regimuri personale”, a subliniat Lenaerts.
