Scandalul afaceristului Fănel Bogos, care ar fi dat 1,5 milioane de euro ca să schimbe conducerea DSVSA Vaslui, nu e un accident. Nu e o excepție, nu e o întâmplare nefericită într-un sistem altfel sănătos. Este doar vârful aisbergului. O mică parte dintr-o cultură a mitei și a influenței care funcționează la toate nivelurile.
Deocamdată doar PNL e în centrul atenției, cu premierul Ilie Bolojan, liderul județean Mihai Barbu și tot lanțul de influență care leagă afacerile private de puterea politică. Dar dacă DNA ar extinde cercul puțin, e greu de crezut că celelalte partide n-ar avea propriile „cazuri Bogos”, doar că ale lor n-au ajuns (încă) pe masa procurorilor.
1,5 milioane de euro pentru o audiență la premier
Conform anchetei DNA, Fănel Bogos, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din țară, ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru a ajunge la premierul Ilie Bolojan. Obiectivul: schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care îi dăduse bătăi de cap cu controale, amenzi și depistarea focarelor de salmonella.
Bolojan confirmă că s-a întâlnit cu Bogos și cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, dar spune că „nu s-a întâmplat nimic”. Așa o fi. Problema e alta: cum e posibil ca o audiență la premierul României să coste 1,5 milioane de euro?
Rețeaua Bogos
Când un om de afaceri ajunge să se învârtă printre generali SRI și SIE, foști procurori militari, europarlamentari și chiar ierarhi bisericești, înseamnă că nu mai vorbim de o simplă „tentativă de corupție”, ci de o întreagă infrastructură a influenței.
Printre numele apărute în anchetă: generalul SIE, Nicolae Iana, fostul procuror militar Vasile Doană și doi rezerviști SRI. Iar pe fundal, apar personaje din toate zonele puterii — de la liderul PNL Mihai Barbu, aflat acum sub control judiciar, până la oameni din mediul ecleziastic.
De la CAP la imperiu: 400 de milioane și focare de salmonella
Fănel Bogos a început modest, în 2001, cu un fost CAP din Vaslui. Astăzi, are peste 20 de ferme, o fabrică de preparate din carne și o cifră de afaceri care a sărit de 430 de milioane de lei. Dar în spatele cifrelor e o listă lungă de nereguli:
- focare repetate de salmonella,
- 144 de controale și 64 de amenzi,
- activitate suspendată și totuși continuată ilegal,
- peste 400.000 de pui vânduți fără documente.
Așa se face afaceri în România: în timp ce instituțiile scriu procese-verbale, afaceriștii își văd de treabă.
Când mita devine metodă de lucru
Ce e cel mai grav în tot acest caz e că mita pare să fi devenit o metodă de management. Nu se mai cumpără doar funcționari, ci relații, audiențe și decizii politice. Bogos n-a încercat să schimbe un șef de instituție doar pentru el, ci pentru tot lanțul economic care depinde de aceste „aranjamente”.
Și, sincer, crede cineva că doar PNL face asta? Într-un stat unde fiecare partid are oamenii lui „din teritoriu”, care își fac combinațiile cu firmele „de casă”, orice anchetă deschisă la un partid e, de fapt, o fereastră către un sistem întreg.
Ce ne arată cazul Bogos despre România
România lui Fănel Bogos nu e o excepție, e regula. E țara în care o autorizație falsificată se clasează „din lipsă de interes public”, în care procurorii iartă, iar fermele contaminate primesc despăgubiri.
E țara în care un afacerist mitui funcționari, eluda controale și, totuși, să stea la masă cu premierul și toată lumea să spună, la final, că „nu s-a întâmplat nimic”.
Mita nu e despre bani. E despre putere.
Într-o discuție interceptată de procurori, un apropiat al lui Bogos spune ironic:
„Degeaba s-a dus la Bolojan… a mai dat un milion jumate de euro ca să-l pună față-n față cu premierul și răspunsul a fost ‘nu mă bag’.”
Poate că premierul nu s-a „băgat”. Dar problema nu e cine s-a băgat sau nu. Problema e că există un mecanism care face posibilă această „băgare”, un mecanism bazat pe bani, influență și tăcere.
Finalul (temporar): Un arest, multe semne de întrebare
Fănel Bogos e acum în arest preventiv. Liderul PNL Vaslui e sub control judiciar. DNA anchetează șapte județe. Și totuși, senzația e că suntem abia la început.
Pentru că dacă o audiență la premier costă 1,5 milioane, ce preț are o lege, o licitație sau o numire?
Iar dacă azi vedem doar PNL, mâine, poate, vom vedea și restul.
Corupția din România nu are culoare politică. Are doar direcție: în sus.
