Runda decisivă de negocieri privind viitoarea politică climatică a Europei s-a încheiat miercuri la Bruxelles cu un acord care părea imposibil. Miniștrii Mediului din statele membre au depășit blocajele și au adoptat obiectivul de reducere cu 90% a emisiilor de CO₂ până în 2040, un pas esențial înaintea conferinței globale privind clima din Brazilia.
România este între țările care au obținut concesii importante.
Ținta pentru 2040 rămâne 90%, în pofida temerilor privind competitivitatea
Obiectivul de reducere cu 90% a gazelor cu efect de seră față de nivelul din 1990 a fost păstrat, chiar dacă mai multe state membre au ridicat probleme legate de competitivitatea economiei europene. Germania a pledat pentru adoptarea țintei fără concesii, susținută inițial de președinția daneză a Consiliului UE, în timp ce Belgia s-a abținut, invocând riscuri pentru economia sa.
Concesii pentru România, Italia, Polonia și Franța: Acces la credite internaționale
Cele patru state, care au format în 4 noiembrie o minoritate de blocaj, au obținut posibilitatea de a folosi credite internaționale de carbon pentru a acoperi 5% din reducerea necesară. Ministrul român al mediului, Diana Buzoianu, a explicat că aceste credite permit externalizarea unei părți a reducerilor către proiecte ecologice din afara UE, precum cele din Africa.
Pentru unele guverne, această flexibilitate va permite prezentarea publică a unei ținte efective de 85% în loc de 90%, deși obiectivul oficial al Uniunii nu se schimbă.
România obține clauza de revizuire pentru obiectivul climatic
Pentru București, dificultatea de a accesa rapid credite externe a transformat clauza de revizuire într-o prioritate. Negociatorii români au reușit să introducă un mecanism care permite UE să reevalueze obiectivul pentru 2040 dacă măsurile climatice afectează economia europeană într-un mod disproporționat.
România a obținut o clauză similară și în 2023, în discuțiile privind renunțarea la motoarele termice, un domeniu în care obiectivele inițiale au fost deja reconsiderate.
Voturi împotrivă și o abținere
Polonia, Cehia și Slovacia au votat împotriva acordului, considerând că obiectivul este prea ambițios și costisitor. Belgia s-a abținut, susținând că nu a primit garanțiile necesare pentru protejarea competitivității.
Polonia a salutat totuși concesiile obținute. Premierul Donald Tusk a afirmat că prin aceste ajustări este corectată o decizie „strâmbă” pe care fostul lider Mateusz Morawiecki ar fi acceptat-o în trecut.
ETS2, amânat cu un an. O nouă reducere de 5%, dar doar voluntar
Acordul include și o amânare cu un an a implementării noii piețe europene a carbonului (ETS2), care ar fi trebuit să înceapă în 2027 și care acoperă emisiile generate de încălzirea clădirilor și transportul rutier. O reducere suplimentară de 5% rămâne posibilă pe bază voluntară, motiv pentru care unele guverne ar putea prezenta electoratului o țintă totală de 80%.
Germania susține obiectivul ambițios, în ciuda propriilor tensiuni interne
Este remarcabil că Germania, un stat puternic preocupat de competitivitate, a sprijinit o abordare mai dură privind climatul. Divergențele din coaliția condusă de cancelarul Frederich Merz au influențat poziționarea Berlinului, ecologiștii și social-democrații presând pentru menținerea ambiției climatice.
Urmează negocierile cu Parlamentul European
Acordul trebuie acum negociat cu Parlamentul European, care pledează pentru o reducere de 80% în loc de 90%. Doar în urma acestor discuții interinstituționale va fi stabilită poziția finală a UE în dosarul climatic pentru 2040.
