România se confruntă cu o realitate demografică alarmantă: peste jumătate dintre orașele mici și 15% dintre comune nu mai au populația minimă cerută de lege pentru statutul lor administrativ. Avertismentul vine dintr-un raport detaliat al Curții de Conturi, realizat între aprilie și noiembrie 2024, care analizează situația orașelor și comunelor în raport cu serviciile oferite și resursele disponibile.
Potrivit documentului, criteriile demografice stabilite prin lege nu mai corespund realității din teren, ceea ce arată nevoia urgentă de reformă a cadrului legislativ care guvernează organizarea administrației locale din România.
Discrepanțe majore între lege și realitatea demografică
Raportul relevă că 119 orașe din cele 216 existente nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, în timp ce 432 de comune, adică 15% din total, au sub 1.500 de locuitori, limita minimă prevăzută pentru statutul de comună.
Curtea de Conturi subliniază că multe dintre aceste localități nu s-ar mai încadra legal în categoria lor actuală, dacă ar fi evaluate strict pe baza numărului de locuitori. Criteriile stabilite acum peste două decenii nu mai reflectă dinamica socio-economică actuală, iar lipsa unor indicatori clari face dificilă orice evaluare realistă a capacității administrative.
Orașe și comune tot mai dependente de bugetul de stat
Analiza arată o dependență financiară ridicată față de bugetul național. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%.
Deși s-au înregistrat mici progrese între 2021 și 2023, autonomia financiară rămâne limitată, mai ales în mediul rural. Auditorii avertizează că derogările legislative anuale, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia locală pe termen lung.
Cheltuieli de personal tot mai mari, dezvoltare tot mai mică
Ponderea mare a cheltuielilor cu personalul limitează serios investițiile. În 2023, doar 31% dintre comune au reușit să-și susțină salariile din venituri proprii, în scădere față de 52% în 2022. Situația este ceva mai bună în orașele mici, dar și acolo se observă un declin: 76% în 2023 față de 85% în 2022.
Curtea de Conturi atrage atenția și asupra creșterii costurilor pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav, care au crescut cu 38% în perioada 2021–2023, punând presiune suplimentară pe bugetele locale.
Discrepanțe salariale între orașe și comune cu populație similară
Raportul evidențiază o inechitate în stabilirea salariilor: coeficienții pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, care influențează grila salarială generală, duc la diferențe nejustificate de costuri între orașe și comune cu populație comparabilă.
Astfel, orașele mici plătesc salarii mai mari, dar nu oferă servicii publice mai bune, ceea ce amplifică dezechilibrele dintre localități.
Cadrul legislativ rigid împiedică reorganizarea administrativă
Curtea de Conturi critică faptul că actuala legislație nu permite reorganizarea eficientă a administrației locale. Schimbarea statutului unei localități este dificilă și rareori reușește.
„Au existat mai multe tentative de revenire la statutul de comună a unor orașe sau de comasare a comunelor cu orașe, dar cele mai multe nu s-au finalizat din cauza condițiilor restrictive impuse de Legea referendumului”, se arată în raport.
Instituția recomandă o reformă legislativă amplă, corelată cu realitățile demografice actuale și cu resursele economice disponibile.
Disparități persistente între mediul urban și rural
În concluzie, Curtea de Conturi evidențiază că diferențele dintre mediul urban și rural rămân considerabile, mai ales în accesul la servicii de sănătate, educație și utilități publice.
Pentru a reduce aceste decalaje și a crește eficiența administrației locale, raportul propune o analiză sistemică și o reformă a cadrului instituțional, care să permită planificarea strategică a dezvoltării locale și consolidarea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale.
