Catedrala Națională este un monument menit să dăinuie peste secole ca un sigiliu de preț și să ducă spre eternitatea noastră umană mesajul credinței și al identității românești, afirmă istoricul Ioan-Aurel Pop.
‘Catedrala, ca orice lucru durabil, s-a făcut cu jertfă. Din legenda Meșterului Manole – care a clădit tot o catedrală – se știe că, fără jertfă, monumentele nu durează, se sting și dispar repede. Câte bisericuțe de lemn nu am avut noi și, între timp, s-au topit. Se zice că la Marea Unire am fi avut 3.000, iar acum dacă mai sunt 700. ‘Experții’ se laudă cu ‘civilizația pietrei’ (a marmurei), cu statalități majore medievale, cu imperii și țarate. Noi nu ne-am încadrat în anumite privințe în aceste standarde, de aceea am fost catalogați drept ‘popor fără istorie’ și fără ‘civilizația pietrei’. Între timp, mai ales după ce românii s-au unit într-un stat național și perspectivele s-au schimbat în urma dobândirii unei forțe economice notabile, s-a trecut și la construcții monumentale și durabile. Catedrala Națională este un astfel de monument, menit să dăinuie peste secole ca un sigiliu de preț și să ducă spre eternitatea noastră umană mesajul credinței și al identității românești’, transmite istoricul, într-o declarație acordată AGERPRES.
Ioan-Aurel Pop arată că ‘românii au avut în trecut biserici mici, de țară și capele de curte, toate modeste și simple, pline de cuviință, așa cum era și credința lor în Dumnezeu’, pentru că ‘viața însemna atunci lupta pentru ‘pâinea cea de toate zilele’, iar rugăciunile îl preamăreau pe Mântuitor și îi implorau pe sfinți să se îndure ‘spre noi”.
Pictura în mozaic de tradiție bizantină a Catedralei Naționale a fost sfințită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți un sobor extins de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. Evenimentul, la care au luat parte peste o sută de mii de oameni, marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
