După ani de stagnare și ezitare politică, Germania face pasul decisiv spre reconstrucția completă a armatei sale. Documente interne ale guvernului federal, consultate de POLITICO, dezvăluie un plan colosal de 377 de miliarde de euro pentru modernizarea Bundeswehr — cel mai ambițios program militar european de la sfârșitul Războiului Rece.
Lista de 39 de pagini acoperă investiții în toate domeniile: teren, aer, mare, spațiu și cyber, cu o strategie clară de consolidare a industriei interne de apărare. Este o mișcare ce reflectă viziunea exprimată de Friedrich Merz în primăvară: Germania trebuie să dețină „cea mai puternică armată convențională din Europa”.
Rheinmetall, pilonul central al reînarmării
Gigantul Rheinmetall iese marele câștigător din planul de reechipare. Compania figurează în 53 de proiecte în valoare totală de 88 miliarde de euro, dintre care 32 de miliarde vor intra direct în conturile sale. Restul de 56 de miliarde provin din programe derulate prin subsidiare și parteneriate, precum vehiculele blindate Puma și Boxer, realizate împreună cu KNDS.
Până în 2035, Bundeswehr urmează să primească 687 de vehicule Puma — 662 pentru luptă și 25 pentru instruire. Rheinmetall va produce și 561 de sisteme antiaeriene Skyranger 30, destinate protecției împotriva dronelor și rachetelor de joasă altitudine, împreună cu milioane de proiectile și grenade.
Diehl Defence și scutul antiaerian al Germaniei
Compania bavareză Diehl Defence devine al doilea mare actor al modernizării. Aceasta apare în 21 de linii de achiziții, în valoare de 17,3 miliarde de euro, dominând segmentul de apărare aeriană.
Piesa de rezistență este programul IRIS-T, care va constitui baza scutului antiaerian german:
- 14 sisteme IRIS-T SLM – 3,18 miliarde €
- 396 rachete IRIS-T SLM – 694 milioane €
- 300 rachete IRIS-T LFK – 300 milioane €
În total, peste 4,2 miliarde de euro doar pentru familia IRIS-T — unul dintre cele mai importante programe antiaeriene europene.
Investiții în drone, sateliți și tehnologie spațială
Planul include o extindere majoră în domeniul dronelor:
- drone Heron TP cu armament nou – 100 milioane €
- 12 drone LUNA NG – 1,6 miliarde €
- 4 drone maritime uMAWS – 675 milioane €
Dar cea mai spectaculoasă parte a investiției are loc în spațiu: peste 14 miliarde de euro vor fi alocate sateliților militari, inclusiv unei constelații orbitale de 9,5 miliarde €, destinată comunicațiilor criptate și rezistente la bruiaj.
Proiectul se înscrie în planul de 35 miliarde de euro al ministrului apărării Boris Pistorius pentru consolidarea „securității spațiale” a Germaniei.
Relația cu SUA: între autonomie și dependență strategică
Un capitol sensibil al planului îl reprezintă achizițiile americane, estimate la 14 miliarde €. Printre acestea:
- 15 avioane F-35 Lightning II (2,5 miliarde €), menite să păstreze rolul Germaniei în cadrul „nuclear sharing” al NATO
- 400 rachete de croazieră Tomahawk Block Vb (1,15 miliarde €)
- 3 lansatoare Typhon (220 milioane €)
- 4 avioane de patrulare maritimă P-8A Poseidon (1,8 miliarde €)
Deși aceste contracte reprezintă mai puțin de 5% din totalul planului, ele acoperă toate capabilitățile strategice ale Germaniei – de la avioane nucleare până la rachete de atac în adâncime.
Această dublă realitate evidențiază dilema Berlinului: pe de o parte, vrea autonomie industrială europeană, dar pe de altă parte, rămâne dependent de tehnologia americană pentru cele mai sensibile misiuni militare.
Cum finanțează Germania reînarmarea
Pentru a susține aceste cheltuieli record, guvernul federal a exclus cheltuielile de apărare din frâna constituțională a datoriei, permițând investiții multianuale dincolo de fondul special de 100 miliarde € instituit în 2022.
Această mișcare permite Berlinului să finanțeze, în mod sustenabil, un program de înzestrare extins pe mai multe decenii — fără limitările impuse de regulile fiscale interne.
