Într-un moment în care incidentele cu drone la granițele NATO s-au înmulțit, Alianța Nord-Atlantică își accelerează planurile de consolidare a apărării antiaeriene, cu accent pe flancul estic. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat adoptarea unor noi măsuri antidrone, menite să crească viteza de reacție și capacitatea de neutralizare a amenințărilor aeriene moderne.
„NATO va implementa mai multe măsuri suplimentare antidrone, care vor consolida, extinde și accelera capacitatea noastră de a contracara aceste amenințări”, a declarat Rutte după reuniunea miniștrilor apărării de miercuri, 15 octombrie.
Operațiunea „Eastern Sentry” – testarea noilor tehnologii antidrone
Măsurile vin în contextul operațiunii „Eastern Sentry”, lansată în septembrie, după pătrunderea a 19 drone în spațiul aerian al Poloniei. Proiectul presupune testarea sistemelor integrate capabile să detecteze, urmărească și neutralizeze dronele în timp real.
Prin cicluri succesive de teste și exerciții, NATO intenționează să implementeze tehnologii moderne, accesibile și rapide, utilizând mecanismele sale de achiziție pentru a sprijini statele membre în dezvoltarea capacităților de apărare.
Rutte a menționat și colaborarea cu Uniunea Europeană, care lucrează la crearea unui „zid împotriva dronelor” la granițele sale estice, un proiect strategic ce ar urma să fie operațional până în 2027.
Parteneriat NATO–Ucraina și implicarea industriei de apărare
Alianța își propune să valorifice experiența Ucrainei în contracararea atacurilor cu drone, în timp ce Allied Command Transformation continuă programul „Layered Counter-Uncrewed Aircraft System (LCI-X)”, destinat identificării celor mai eficiente tehnologii antidrone disponibile.
Potrivit unui oficial NATO, măsurile se vor concentra în special pe dronelor din clasa I (sub 150 kg), în timp ce sistemele clasice vor continua să acopere dronele mari. În acest context, informațiile indică faptul că Rusia poate produce între 50.000 și 60.000 de drone Shahed anual, o cifră ce accentuează nevoia de răspuns coordonat.
De asemenea, agențiile NSPA și NCIA vor sprijini statele membre în achiziția rapidă a tehnologiilor antidrone, cum ar fi senzorii pasivi, sistemele modulare de apărare terestră și echipamentele pentru neutralizarea amenințărilor la altitudine joasă.
Primele exerciții antidrone vor avea loc în Estonia
Primele teste de validare a sistemelor antidrone sunt programate săptămâna viitoare în Estonia, urmând ca un nou exercițiu să aibă loc până la finalul anului.
În paralel, acceleratorul de inovare al NATO, DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic), va lansa o competiție internațională dedicată dezvoltării tehnologiilor antidrone de nouă generație, iar Alianța va crea un for comun între industria civilă și cea militară pentru a stimula inovația în domeniu.
Reguli unificate pentru apărarea aeriană în statele membre NATO
Mai mulți miniștri ai apărării au subliniat necesitatea armonizării legislației privind intervențiile antiaeriene. Ministrul olandez Ruben Brekelmans a evidențiat dificultățile create de reglementările divergente și a cerut o uniformizare a regulilor de acțiune.
Finlanda și Suedia au confirmat că forțele lor aeriene pot interveni imediat în cazul unei încălcări a spațiului aerian, iar ministrul român Liviu-Ionuț Moșteanu a declarat că România a actualizat legislația pentru a permite doborârea oricărei aeronave sau drone neautorizate.
În Germania, ministrul de interne Alexander Dobrindt a anunțat că poliția federală va putea, de asemenea, doborî drone în situații de amenințare, în baza unei noi reglementări.
Securitatea aeriană europeană, prioritate strategică
Prin aceste inițiative, NATO urmărește să răspundă mai eficient războiului hibrid purtat de Rusia, să îmbunătățească interoperabilitatea între forțele aliate și să reducă vulnerabilitățile de pe flancul estic.
Programele comune NATO–UE și parteneriatul cu Ucraina confirmă că apărarea aeriană europeană devine o prioritate strategică de vârf pentru următorii ani.
