Gazul care odinioară încălzea Europa se îndreaptă acum spre Est. În timp ce Uniunea Europeană accelerează procesul de renunțare la combustibilii fosili, Rusia și China își consolidează parteneriatul energetic printr-un nou acord strategic care ar putea reconfigura harta globală a gazului.
În timpul vizitei recente a președintelui Vladimir Putin la Beijing, compania rusă Gazprom a semnat un memorandum juridic obligatoriu cu China National Petroleum Corporation (CNPC) pentru dezvoltarea conductei Power of Siberia 2, un proiect mult așteptat care va transporta până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din câmpurile arctice Yamal, prin Mongolia, către China.
Power of Siberia 2: Conducta care leagă Moscova de Beijing
Odată finalizat, noul gazoduct ar putea acoperi mai mult de jumătate din cererea anuală de gaz a Germaniei – echivalentul consumului a 50 de milioane de gospodării europene. În paralel, livrările prin prima conductă, Power of Siberia, vor crește de la 38 la 44 de miliarde de metri cubi în 2024.
Totuși, negocierile privind prețurile rămân în desfășurare. Beijingul cere reduceri semnificative, profitând de vulnerabilitatea Rusiei, care încearcă să înlocuiască clienții europeni pierduți după invazia Ucrainei din 2022. Cu toate acestea, semnalul politic este clar: Moscova se orientează spre Est, iar China sfidează presiunile Occidentului.
Europa răspunde printr-un embargo accelerat asupra gazului rusesc
La doar câteva zile după anunțul ruso-chinez, Comisia Europeană a comunicat că va interzice complet importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia până în ianuarie 2027, cu un an mai devreme decât era planificat. Măsura vine sub presiunea administrației americane conduse de Donald Trump, care dorește eliminarea totală a dependenței energetice europene de Rusia.
Această decizie marchează sfârșitul unei ere energetice și deschide calea către o nouă dependență – de data aceasta față de gazul american.
Statele Unite, noul furnizor dominant al Europei
Exportatorii americani de GNL au devenit principalii furnizori ai Europei, iar noi terminale de pe coasta Golfului Mexic sunt în construcție pentru a crește capacitatea de livrare. Între 2026 și 2029, SUA sunt așteptate să asigure 70% din importurile de GNL ale Uniunii Europene, consolidând astfel hegemonia energetică americană.
În prezent, GNL-ul acoperă aproape jumătate din necesarul de gaz al UE, însă această soluție este mult mai scumpă. Transportul și regazificarea gazului lichefiat ridică prețurile finale, iar industria europeană riscă să rămână mai puțin competitivă comparativ cu China, care beneficiază de tarife mai reduse.
Costuri tot mai mari pentru Europa
Noua ordine energetică globală aduce riscuri economice semnificative pentru Europa. Cererea tot mai mare de gaz în SUA, alimentată de boom-ul centrelor de date și al inteligenței artificiale, ar putea duce la creșterea prețurilor. În plus, politica administrației Trump, care a încetinit proiectele de energie regenerabilă, garantează o dependență prelungită de combustibilii fosili.
Astfel, în timp ce Rusia și China își consolidează legăturile energetice, Europa rămâne prinsă între gazul american scump și tranziția dificilă către energia verde — o realitate care redefinește echilibrul geopolitic global.
