Uniunea Europeană caută o soluție juridică prin care să folosească activele rusești înghețate în Europa pentru a susține financiar Ucraina, fără a încălca dreptul internațional. Bruxelles-ul consideră că a găsit o formulă prin care să investească lichiditățile provenite din fondurile Băncii Centrale a Rusiei în beneficiul Kievului, în condițiile în care sprijinul american se diminuează treptat.
Contextul economic și politic al deciziei
Nevoile Ucrainei sunt uriașe: peste 52 de miliarde de euro pentru buget și 80 de miliarde pentru apărare până în 2027. În fața acestei realități și a unei implicări tot mai reduse din partea Statelor Unite, Comisia Europeană a decis să acționeze.
La summitul informal de la Copenhaga, liderii celor 27 de state membre au oferit un acord de principiu pentru ca executivul european să elaboreze o propunere legislativă menită să deblocheze folosirea celor 175 de miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei – fonduri păstrate în mare parte de Euroclear la Bruxelles.
Cum va funcționa noul mecanism financiar
Un înalt oficial al Comisiei Europene a explicat pentru EUNews că planul nu implică o confiscare a activelor, ci utilizarea lichidităților acumulate în conturile Euroclear. „Am identificat o cale de a acționa fără a încălca dreptul internațional”, a precizat sursa.
Conform propunerii, Euroclear va investi aceste lichidități într-un instrument de datorie dedicat Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul va împrumuta banii Ucrainei fără dobândă, în mai multe tranșe, „pe măsura nevoilor”. Kievul va rambursa suma doar după încheierea războiului și după ce Rusia va plăti despăgubiri.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denumit această inițiativă „împrumutul pentru reparații”, idee lansată inițial în discursul său despre Starea Uniunii din decembrie 2024.
Garanții din partea statelor membre
Pentru ca mecanismul să funcționeze, Comisia propune garanții bilaterale din partea statelor membre, în valoare totală de 175 de miliarde de euro. Acestea ar urma modelul fondului SURE, folosit în timpul pandemiei de COVID-19.
Executivul european consideră că riscul acestor garanții ar fi „limitat” și „controlat de statele membre”, fiind activ doar dacă sancțiunile împotriva Rusiei ar fi ridicate înainte de plata despăgubirilor către Ucraina.
Bruxelles propune eliminarea unanimității în prelungirea sancțiunilor
Pentru a evita o „eliberare accidentală” a activelor, Comisia intenționează să modifice regimul sancțiunilor, eliminând necesitatea unanimității la prelungirea acestora. În schimb, deciziile ar putea fi adoptate prin vot cu majoritate calificată, în baza articolului 31 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
„Nu am propune această schimbare dacă nu am fi convinși că este posibilă”, a declarat un oficial european.
Rezerve și riscuri politice
Deși planul a fost primit pozitiv în principiu, Belgia și Franța au exprimat rezerve. Premierul belgian Bart de Wever se teme de posibile consecințe asupra sectorului financiar al țării sale, în timp ce Emmanuel Macron a avertizat că „Europa trebuie să rămână un loc atractiv și credibil pentru investiții”.
Danemarca și Letonia au amintit de complexitatea legală a subiectului, dar au declarat că au încredere în capacitatea Comisiei de a găsi un echilibru între drept și eficiență.
Există însă și riscuri externe: președintele Vladimir Putin a semnat deja un decret care permite confiscarea activelor străine în Rusia, măsură care ar putea afecta încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea financiară a Uniunii Europene.
Următorii pași ai Uniunii Europene
Subiectul va fi reluat la Consiliul European din 23–24 octombrie, când liderii statelor membre ar putea acorda Comisiei Europene un mandat oficial pentru elaborarea propunerii legislative.
Obiectivul Bruxelles-ului este de a prezenta un mecanism juridic complet, sigur și credibil „la începutul celui de-al doilea trimestru al anului viitor”, adică în preajma aniversării a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
