La un an după ce și-a prezentat planul de reformă pentru revigorarea competitivității Uniunii Europene, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, își asumă tot mai mult rolul de avertizor public. În timp ce propunerile sale au fost lăudate inițial de șefii de stat și de guvern, punerea lor în aplicare bate pasul pe loc.
Un plan ambițios rămas pe hârtie
Raportul Draghi, adoptat cu entuziasm la Bruxelles, propunea investiții masive în infrastructură, modernizarea rețelei energetice, coordonarea achizițiilor militare și crearea unei piețe financiare comune pentru sprijinirea startup-urilor tehnologice. Însă bilanțul este dezamăgitor: doar 11% dintre măsuri au fost aplicate, iar în sectorul energetic nu s-a făcut niciun pas înainte.
„Naționalismele energetice blochează progresele”, a explicat eurodeputata austriacă Anna Stürgkh pentru POLITICO, subliniind că statele refuză interconectarea rețelelor de teamă să nu își majoreze prețurile interne.
Interese naționale înaintea interesului european
Economiști precum Luis Garicano atrag atenția că vina pentru stagnare aparține guvernelor, nu Comisiei Europene. Inițiativele privind uniunea bancară, datoria comună sau piața unică sunt oprite de veto-uri succesive și de lipsa de voință politică. După pandemia de COVID-19, statele preferă austeritatea în locul investițiilor strategice.
Draghi, vocea critică a Europei
Mario Draghi, obișnuit să ia decizii ferme în fruntea BCE, s-a transformat acum într-un consilier moral adesea ignorat. În fața Parlamentului European, acesta a lansat un avertisment: „Nu puteți spune ‘nu’ tuturor: datoriilor comune, pieței unice, uniunii piețelor de capital.”
La Rimini, Draghi a descris impunerea de tarife americane drept un „semnal brutal de trezire”, demonstrând cât de vulnerabilă a devenit Europa atunci când negociază dezbinată.
Comisia Europeană, resurse insuficiente
Pentru a sprijini implementarea raportului, Comisia Europeană a creat o unitate specială condusă de Heinz Jansen, formată din doar opt persoane. Deși aceasta gestionează un fond de 410 miliarde de euro destinat obiectivelor industriale comune, criticii interni susțin că resursele sunt insuficiente și că marile state membre blochează proiectele care nu le aduc beneficii directe.
Risc de irelevanță globală
„Timp de ani de zile, Uniunea Europeană a crezut că dimensiunea sa economică îi garantează putere geopolitică. 2025 va fi anul în care această iluzie s-a spulberat”, a declarat Draghi.
Mesajul său pentru liderii europeni este ferm: fără acțiuni curajoase și coordonate, Europa riscă să devină un actor marginal într-o lume dominată de SUA și China.
