Condițiile meteo extrem de calde, uscate și vântoase, care au alimentat unul dintre cele mai distructive sezoane de incendii de vegetație din istoria Peninsulei Iberice, au sporit de 40 de riscul de apariție a unor valuri de căldură, potrivit unui studiu publicat joi.
Analiza realizată de World Weather Attribution – WWA – a arătat că condițiile meteorologice au fost cu aproximativ 30% mai intense în comparație cu era preindustrială, când a început o dependență puternică de combustibilii fosili.
Incendii de vară
Sute de incendii de vegetație au izbucnit în Peninsula Iberică în iulie și august. Acestea s-au răspândit rapid datorită temperaturilor care au depășit 40 de grade Celsius și vânturilor puternice.
Incendiile din Spania și Portugalia au ucis opt persoane, au forțat peste 35.000 de evacuări și au pârjolit peste 640.000 de hectare (1,58 milioane de acri) – aproximativ două treimi din suprafața totală arsă a Europei în acest an.
Majoritatea incendiilor sunt acum sub control, spun oficialii, deoarece temperaturile au scăzut considerabil.
„Condițiile mai calde, mai uscate și mai inflamabile devin mai severe odată cu schimbările climatice și duc la incendii de o intensitate fără precedent”, a declarat Clair Barnes, cercetător la Centrul pentru Politici de Mediu de la Imperial College, Londra.
Europa s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală din anii 1980, potrivit Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus al Uniunii Europene.
Rolul schimbărilor climatice
WWA, un grup de cercetători care examinează dacă și în ce măsură evenimentele meteorologice extreme sunt legate de schimbările climatice, s-a concentrat asupra condițiilor care au permis incendiilor iberice să se răspândească atât de repede, inclusiv în timpul celei mai fierbinți perioade de zece zile înregistrate vreodată în Spania, în august, potrivit agenției meteorologice AEMET.
Fără schimbările climatice, perioade similare de zece zile cu condiții calde, uscate și vântoase ar fi rare, fiind așteptate o dată la 500 de ani, au descoperit aceștia.
„Acest studiu rapid este încă o dovadă care arată cum schimbările climatice cauzate de om cresc frecvența și intensitatea căldurii extreme și a condițiilor meteorologice combinate de incendii, calde și uscate”, a declarat Valérie Masson-Delmotte, specialistă în științe climatice la Comisia Franceză pentru Energii Alternative și Energie Atomică, care nu a fost implicată în studiu.
„Deși incendiile sunt o caracteristică a climatului mediteranean, schimbările climatice cauzate de om cresc recurența și severitatea condițiilor favorabile incendiilor intense, ceea ce face ca eforturile de control al incendiilor să fie mult mai dificile”, a spus Masson-Delmotte.
Neglijarea zonelor rurale
Cercetătorii au menționat și alți factori care au contribuit la gravitatea incendiilor de vegetație, inclusiv schimbările mari de populație care au avut loc de-a lungul deceniilor în Spania și Portugalia din zonele rurale către orașe. Studiul a afirmat că acest lucru a dus la suprafețe mari de ferme și păduri neglijate, care alimentează și mai mult incendiile.
Îndepărtarea vegetației cu ajutorul utilajelor, încurajarea pășunatului oilor, cailor și caprelor și utilizarea altor metode, cum ar fi arderile controlate, ar reduce riscul în timpul sezoanelor de incendii de vegetație, au spus cercetătorii.
„Dintr-o perspectivă umană, majoritatea acestor zone rurale au suferit un abandon masiv din anii 1970, ceea ce a permis acumularea combustibililor fini la niveluri periculoase, o problemă agravată de gestionarea inadecvată a silviculturii”, a declarat Ricardo Trigo, profesor la departamentul de geofizică, inginerie geografică și energie al Universității din Lisabona.
Luni, prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a propus un plan în 10 puncte pentru a pregăti mai bine țara pentru dezastre naturale agravate de schimbările climatice. Acesta a inclus coordonarea cu țările vecine, Portugalia și Franța.
