Rușii i-au oferit tânărului ucrainean în vârstă de 19 ani – șomer și în criză de bani, pentru că are un copil de un an în întreținere – suma de 1.000 de dolari pentru un atac cu vopsea asupra unei secții de poliție. În realitate, geanta ce i-a fost dată conținea o bombă. E una dintre noile tactici ale rușilor, exersată recent și în România.
The Guardian a publicat ieri o anchetă despre încercarea Rusiei de a folosi tineri ucraineni pentru sabotaje pe teritoriul țării lor. Cazul amintește de cel al columbianului care voia să arunce în aer obiective strategice din România, instigat fiind de un cetățean rus.
Kamikaze fără voie
Când tânărul ucrainean a deschis geanta în fața secției de poliție din Rivne, s-a îngrozit. În loc de o cutie de vopsea, a văzut o bombă artizanală, cu fire ieșite în afară și un telefon mobil atașat la ea – un mecanism rudimentar de detonare de la distanță, scrie publicația britanică.
Dacă dispozitivul ar fi detonat, l-ar fi transformat într-un atentator sinucigaș fără știrea sa, parte a unei noi tendințe sinistre de atacuri pe teritoriul Ucrainei, despre care agenția de securitate SBU de la Kiev spune că sunt organizate de ofițeri de informații ruși, folosind foști recruți locali.
Până în prezent, au avut loc minim zece atacuri în care autorul a fost rănit sau ucis, potrivit unei surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene.
Prin intermediul Telegram
Campania de sabotaj a Rusiei în Ucraina a început primăvara trecută, a declarat purtătorul de cuvânt al SBU, Artem Dekhtiarenko, pentru The Guardian. La început, a implicat atacuri incendiare asupra vehiculelor militare, a birourilor de recrutare și a oficiilor poștale. Campania a vizat în principal regiunile din vestul Ucrainei, departe de front.
Cetățeni ucraineni, adesea adolescenți, au primit oferte de bani prin intermediul Telegram, pentru a efectua atacurile.
Făptașii trebuiau să înregistreze incendiul pe telefoanele lor și să trimită înregistrarea ca dovadă că fapta a fost comisă. Clipurile ajungeau pe canalele Telegram favorabile Rusiei, ca presupuse dovezi ale nemulțumirii din Ucraina, alimentând tensiunile sociale reale cu privire la chestiuni precum recrutarea, care au izbucnit în timpul războiului.
„Rușii își aruncă în aer propriii agenți”
Rușii recrutează rețele de ucraineni, estimează SBU, o persoană fabricând bomba și lăsând-o într-un loc convenit. Apoi, altcineva o colectează, fără să știe ce este. Astfel, serviciile rusești pot declanșa explozii în Ucraina, fără a fi nevoie să pună piciorul în această țară.
Kievul declară că a reținut peste 700 de persoane de la începutul anului 2024 pentru sabotaj, incendiere sau terorism. Mulți sunt șomeri sau au nevoie de bani pentru a-și satisface dependențele. Aproximativ un sfert dintre ei sunt adolescenți, cea mai tânără fiind o fetiță de 11 ani din regiunea Odesa.
„În unele cazuri, agenții nu doar plantează bomba, ci îndeplinesc inconștient rolul unui atentator sinucigaș. Rușii își aruncă în aer propriii agenți; aceasta devine o practică obișnuită”, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciului de informații ucrainean, Artem Dekhtiarenko, pentru The Guardian.
Columbianul prins la București
În noiembrie 2024, cetăţeanul columbian Murillo Diosa Luis Alfonso, în vârstă de 34 de ani, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru săvârşirea infracţiunii de acte de diversiune sub forma tentativei.
Individul, instigat de o persoană din Rusia, intenţiona să arunce în aer obiective din judeţul Ilfov: un depozit de deşeuri reciclabile, două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare-măsurare a gazelor naturale.
„În perioada 28 – 30 iulie 2024, fiind prezent fizic pe teritoriul României, bărbatul de 34 de ani ar fi procedat la efectuarea recunoaşterii obiectivelor pe care ar fi intenţionat să le distrugă prin incendiere/explozie, la identificarea căilor de acces şi de retragere ale obiectivelor vizate, obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde s-ar fi aflat un depozit de deşeuri reciclabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale”, a transmis la vremea respectivă Poliţia Română.
Polițiștii au intervenit, dejucându-i planul, cu suportul Serviciului Român de Informaţii, care a comunicat public și deznodământul ironic al tentativei de atac:
„Întrucât sabotorul a fost reţinut şi nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceştia au fost induşi în eroare de faptul că, în aceeaşi perioadă, la 01.08.2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din judeţul Teleorman.
Astfel, canale de Telegram ruseşti, au prezentat, în mod fals şi cu imagini de la alte incendii, operaţiunea ce viza locaţia din localitatea Bragadiru, Ilfov, identificată ca facilitate implicată în susţinerea efortului de război al Ucrainei, acţiunea fiind atribuită unei grupări ucrainene de rezistenţă ce a distrus prin incendiere un ‘centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina’.
Informaţiile au fost dezminţite în mass-media românească, la momentul respectiv, ca urmare a unor comunicate oficiale emise de autorităţile române”, a transmis SRI.
„Ucraina este terenul de testare pentru războiul convențional și hibrid rusesc. Uitați-vă la atacurile cibernetice, uitați-vă la atacurile incendiare, uitați-vă la sabotajul de pe căile ferate. Testează lucruri aici și apoi le fac în țările occidentale”, declara o sursă ucraineană citată în articolul din The Guardian. Un avertisment că suntem doar la începutul unei noi pagini negre din ofensiva imperialismului rus împotriva Europei…
Ștefan Jianu
- Sursa foto: Newsweek.com
