Peste un sfert dintre respondenți (28%) cred că, în ultimele șapte zile, au fost foarte des sau adesea asaltați de dezinformări și știri false.
Percepțiile cetățenilor despre Uniunea Europeană și Parlamentul European sunt influențate de ceea ce văd, aud și citesc în diverse mass-media. Astfel noul Eurobarometru prezintă o privire aprofundată asupra utilizării și obiceiurilor media de către cetățeni, analizând atât media tradițională, cât și media online.
Ipsos European Public Affairs a intervievat un eșantion reprezentativ de cetățeni UE, cu vârste care încep de la 15 ani în fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
În urma acestui studiu a reieșit că cetățenii au încredere în media tradițională de difuzare și tipărită, mai mult decât în platformele de știri online și canalele de social media. Fie că este prin „canalul nativ” sau prin prezența lor online, 49% dintre respondenți se așteaptă ca posturile publice de televiziune și radio să le dea știri veridice, urmate de presa scrisă, selectată de 39%.
Pe de altă parte, posturile private de televiziune și radio sunt citate de 27% ca surse media de încredere. Polonia se evidențiază ca singura țară în care posturile private de televiziune și radio sunt cea mai de încredere sursă de știri. Într-o schimbare și mai radicală de la sursele tradiționale de știri în general, respondenții din Ungaria menționează „persoanele, grupurile sau prietenii urmăriți pe rețelele sociale” drept sursa lor de știri cea mai de încredere.
Cu toate acestea din persoanele care au luat parte la acest studiu (28%) cred că, în ultimele șapte zile, au fost foarte des sau adesea expuși dezinformării și știrilor false.
Respondenții din Bulgaria sunt, în general, cei mai predispuși să răspundă că au fost adesea expuși la dezinformări și știri false în ultimele șapte zile, 55% estimând că au fost expuși „foarte des” sau „des”, în timp ce respondenții din Țările de Jos sunt expuși. cel mai puțin probabil să spună acest lucru (3% răspunsuri „foarte des” și 9% „deseori”).
Majoritatea respondenților se simt încrezători că pot recunoaște dezinformarea și știrile false: 12% se simt „foarte încrezători” și 52% „oarecum încrezători”. Nivelul de încredere în a face distincția între știrile reale și știrile false scade odată cu vârsta și crește odată cu nivelul de educație.
Anamaria Kopornyai-Toth
